Casablanca

Super tare filmul! :) Cred că revin la prima dragoste: filmul vechi. Bărbaţii sunt charismatici, femeile sunte la fel de greu de înţeles, nu sunt explozii şi urmăriri, firul epic este interesant. Dacă ar fi să sintetizez filmul într-o frază ea ar fi: "Un film despre dragostea adevărată şi sacrificarea propriei fericiri de dragul fericirii persoanei iubite"!
Casablanca, un oraş din Marocul francez, era o rampă de lansare spre Lisabona care, la rândul ei, era o poartă spre S.U.A.. Mirajul acestei "catapulte" atrăgea o mulţime de "pionieri" dornici de a-şi încerca şansele pe Tărâmul Făgăduinţei. Humphrey Bogart joagă un patron de club, un tip sentimental ascuns cu greu în spatele unui tip aparent pragmatic. Ingrid Bergman este o femeie tipică, sensibilă,pură în intenţii, dar catastrofală în ceea ce aface. Adică, nevinovată, angelică chiar, se găseşte în ipostaza de a iubi doi bărbaţi. :) Bine, îl credea mort pe soţul luptător în Rezistenţa antifascistă, dar, tipic feminin, se găseşte prinsă într-un triunghi amoros aparent irezolvabil. Noroc că bărbatul se dovedeşte mai lucid şi renunţă la fericirea lui pentru fericirea ei. :P
În altă ordine de idei:
- chiar dacă bărbaţii erau relativ nasoli ca animale, compensau prin eleganţa costumelor, a pălăriilor...
- fumatul se credea că e chiar sexy (au fumat tot filmul parcă în ciuda celor două săptămâni de când nu fumez)
- ar merge o adaptare porno a filmului...