Transformers 3 Dark of the Moon

M-am distrat grozav la filmul ăsta. E idiot într-un fel sublim. E plin de clişee, e cu maşini, explozii, femei, roboţi, arme, erou principal cât mai mucos, să te poţi confunda uşor cu el. După ce am vizionat filmul puteam să jur că şi eu aş fi putut ajuta autoboţii în lupta lor cu decepticonii. Şi în plus poţi avea o gagică trăsnet lângă tine chiar dacă eşti varză la orice capitol. E suficient să te iubească inexplicabil.
Trecând la chestiuni mai de fineţe aş puncta următoarele:
1. De ce căcat pe planeta ălora aveau formă de camioane sau maşini?
2. De ce printre oameni se găsesc tot timpul unii care trădează? (sunt la fel de des întâlniţi ca femeile care complică filmele în momentul în care fac exact ce i-ai spus că nu trebuie să facă)
3. Cum dracu' au ales eroul principal? (e terminat săracul)
4. De ce au venit transformărşii în america şi nu undeva la Poplaca, Sibiu?
5. O vreau back pe Megan! :(
6. În caz de război cu invadatori extratereştrii militarii noştrii au eficienţa masajului la scrotul eunucului.
7. Dacă aş fi transformărs cred că m-aş transforma în Logan. (şi aşa aş fi mai bun decât mulţi)
8. Vezi pct. 5.
9. Filmul e digerabil dacă nu ai aşteptări
10. Să-mi trag un şut singur în fund dacă aselenizarea nu e un fals.

Captain America

Crezi că super-eroul din acest film este anacronic pentru că luptă în colanţi şi cu scut? Mai gandeşte-te! Viaţa bate filmul:
"Jack Churchill a întruchipat ca nimeni altul vitejia şi duritatea. Acest brav ostaş britanic, poreclit "Fighting Jack Churchill" şi "Mad Jack", a fost singurul soldat din lume care, în al doilea Război Mondial, a luptat înarmat doar cu un arc cu săgeţi şi o spadă uriaşă scoţiană de tip Claymore (sabia din filmul Braveheart). Una din expresiile sale favorite era: "Un ofiţer care porneşte la luptă fără sabie este îmbrăcat total nepotrivit"."(sursă: www.descoperă.ro)

Slumdog Milionaire

India a fost şi va rămâne un loc al contrastelor. Exotic, cu potenţial, mizer. Niciunde nu cred că opulenţa nu stă atât de ostentativ chiar lăngă sărăcie. Când noi tot ce puteam da din imaginaţia nostră era Mioriţa ei aveau Ramayana, Rig Veda şi Mahabharata. Când noi încă eram pe nicăieri ei aveau o dinastie a mogulilor, motor de cunoaştere şi frumos. Şi cu toate astea sunt un fel de ţigani. Dar mai mulţi. Nu sunt rasist, sunt prea negru să-mi permit luxul ăsta, dar e un adevăr istoric şi trebuie acceptat ca atare. Mumbay-ul lor parcă e Ferentariul nostru.
Revenind la ciorile noastre, pardon, oile noastre, trebuie să spun că filmul este emoţionant. Reuşeşte să arate puterea dragostei. O dragoste pură, de copii necăjiţi, neîntinată de urâţenia lumii cupide, mercantile. O dragoste care devine raţiune de a fi. Dragoste care mobilizează rezerve inepuizabile de energie. Dragoste care înnobilează.
Filmul e cu atât mai emoţionant cu cât suntem martori ai vieţii personajelor pe o perioadă lungă, din fragedă copilărie la tinereţe. Suntem martorii drumului iniţiatic al lui Jamal, drum care-l maturizează, care-l încearcă, dar care-l întăreşte. Ceea ce se spune în film că ar fi destin, e defapt ambiţie şi tărie de caracter.
Îmi place de asemenea cum a fost surprinsă "gara" în film. E loc de aşteptare, e loc de crude despărţiri, dar e loc şi de reîntâlniri, regăsiri.
Promit să nu mai urăsc gările! :)

Crazy Stupid Love

În sfârşit un film bun. Amuzant, interesant cu distribuţie bună. Prezintă diferitele faţete ale conceptului de "dragoste". Fie că este văzută din perspectiva adolescentului care se masturbează cu gândul la babysitter, fie că este încercarea continuă la care este supusă dragostea de cuplu, fie că este sclipirea care transformă un burlac de cursă lungă, fie că este soluţia văzută în colegul de muncă sau valul de hormoni combinat cu admiraţia unei adolescente pentru un bărbat matur, DRAGOSTEA este o cale, o speranţă, o lumină de la capătul tunelului, alta decât farul locomotivei!

The Hangover Part II

Dacă prima parte ţi-a plăcut mult ai face bine să nu te uiţi. O să păţeşti ca toţi ceilalţi aflaţi în aceeaşi situaţie. Prima parte a adus ceva nou şi a obţinut efectul dorit. A doua parte este o copie nereuşită a primei părţi şi nu putea impresiona folosind o astfel de reţetă. Chiar dacă Bangkokul aduce pe alocuri cu Rahova, o să te simţi "altfel" în marea de asiatici. Aşa că alegerea unui loc exotic pentru partea asta nu a fost suficientă să asigure succesul. Pe o scară de la 1 la 10, unde 1 este un film cu Steven Segal şi 10 este un film încă neturnat, The Hangover II este de 3.

Conan the Barbarian

Să ne înţelegem. Cimerienii chiar au existat ca popor. Sunt atestaţi documentar încă de la sfârşitul sec. 8 î.e.n. în nordul Mării Negre, fiind fie de origine tracică după unii, fie de origine iraniană, după alţii. Cert este că ei se aflau pe locul unde mai târziu vor venii sciţii, realizându-se astfel o continuitate în zonă pe linie de călărit/ jefuit and siluit băştinoasele vecine.
Filmul de faţă, nu are nimic de-a face cu realitatea. Actualul Onan Barbarul e mult sub guvernatorul de California. Gagicile sunt din categoria Moartea Pasiunii. Filmul slăbuţ, dar are câteva faze interesante. De exemplu Onan... ăăă... Conan se naşte printr-o cezariană barbară. Cică a fost primul copil care nu a supt prima dată lapte de la mă-sa ci sânge. Nu e de mirare că a crescut ca un derbedeu, violent, cu o faţă de dependent de etnobotanice. Altă fază interesantă a fost scena în care face sex, pardon, dragoste cu preoteasa sau ce o fi fost aia că nu am reţinut. Văzând un telesync scena mi-a părut între două femei: plete, pic de păr pe picioare, poate o idee mai păroasă era gagica.
Revenind la oile noastre... Filmul e vizionabil, dar parcă nu în cinema. Parcă mai bine acasă, downloadând, plini de remuşcări şi vinovăţie faţă de ceea ce înseamnă pirateria,o versiune mai bună, măcar un DVDRip.

Final Destination 5

Deci nu! Chiar dacă prietenul/ iubitul/ soţul a uitat că e ziua ta, râgâie mai des şi se spală mai rar, uită de tine pentru că are de urmărit derby-ul CFR Cluj- Avântul Prăbuşirea, a fugit cu banii de pâine sau a ciupit-o de fund pe vecina aia bună, nu trebuie, repet, nu trebuie să-l obligi să ieşiţi la filmul ăsta. Chiar dacă prietena/ iubita/ soţia ţi-a devalizat contul pe pantofi, ţi-a zgâriat maşina nouă, ţi-a ars cămaşa favorită sau a râs faţă de prietene pe seama numelor date organului, nu trebuie, repet, nu trebuie să o obligi să privească filmul ăsta.
E genul de film interzis până şi la Guantanamo. Dacă era turnat înainte de Al Doilea Război Mondial era filmat la Birkenau cu Himmler în rolul Morţii.
Are atâta cruzime şi sânge încât Jack Spintecătorul ar fi avut coşmaruri.
Storie line-ul se înscrie pe şablonul francizei: unii "înşeală" moartea, dar sunt vânaţi apoi unul câte unul de către distinsa doamnă.
Acest film se recomandă doar celor care plănuiesc o călătorie în Rahova şi au nevoie de călire psihică!

Revolver

Nu credeam că îmi va fi dat să văd o aşa combinaţie de genialitate şi stupizenie. Am făcut greşeala să beau cu o bere mai mult decât pot duce, şi anume una, iar filmul a devenit o idee mai greu de priceput. Sunt nevoit să-l mai văd o dată pentru că deocamdată nu am găsit linia subţire dintre real şi imaginar. Tocmai de aceea îmi pare un film idiot pe alocuri. Dar şi excepţional pentru abilitatea regizorului de a te transpune, practic, in the rabbit hole. Trebuie urmărit pentru a scutura creierul de rugină...

Rise of the Planet of the Apes

Să ne înţelegem: într-o confruntare cu maimuţele am avea de partea noastră tehnologia şi inteligenţa. Ele ar avea forţa brută, dar s-ar afla în postura africanilor şi ar sfârşi la adunat de bumbac.
Am zis că inteligenţa ar fi de partea nostră, dar e suficient să vezi filmul şi să te trezeşti ţinând cu primatele pentru a avea dubii serioase.
Trecând peste micile răutăţi de introducere trebuie să recunosc că mi-a plăcut oricât de neverosimilă e povestea. Efectele speciale sunt ok, acţiunea bună... Subiectul pare epuizat, dar cine ştie ce le mai trece prin cap. Eu aş merge pe o variantă porno, însă cred că nu ar accepta asociaţiile de protecţie a animalelor.

Rock'N'Rolla

Super comedie, super acţiune, super distribuţie. Un film marcă înregistrată Guy Ritchie. Umor negru, sec, fin englezesc asezonat cu un subiect încâlcit, dar savuros. Dacă nu s-a văzut, trebuie!

Friends With Benefits

Mmmm... Mila Kunis! E suficient să te târască în cinema. Dacă mai ai ghinionul ca şi prietena să fie o devoratoare de comedioare romantice nu scapi nici mort. O să te târască şi în rigor mortis dacă ai fi. Filmul e chiar ok şi ridică o întrebare interesantă la care nu ar trebui să ne grăbim să răspundem: putem fi superficiali atunci când ne propunem? Probabil că persoanele superficiale sunt aşa de la natură. Un om "normal" însă nu cred că-şi poate propune. E ca şi cum eu mi-aş propune să fiu cool de azi înainte. Nu poţi fi ceva ce nu eşti chiar dacă îţi doreşti, chiar dacă faci eforturi, chiar dacă eşti cameleonic, caracterologic vorbind!
Filmul nu este doar despre două persoane care şi-o pun încercând să nu se implice emoţional. E şi despre vulnerabilităţile noastre, despre fuga instinctuală, incercarea de autoconservare emoţională, despre relaţiile de familie, despre puterea de a spune ce trebuie când trebuie, despre curajul de a încerca. Filmul este în primul rând despre speranţă.